Olita: cand si cum?

1528476.olita-home
Trecerea de la scutec la oliţă este, poate, cea mai mare provocare cu care micuţul se va confrunta în copilăria timpurie dar in acelasi timp este o mare provocare si pentru parinti/bunici.
Studiile arata ca perioda optimă pentru începerea „antrenamentului” este undeva între 1 an şi jumătate şi 2 ani si jumatate când copilul devine treptat conştient de corpul său şi de funcţiile acestuia.
În general părinţii exagerează prin a începe mult prea devreme antrenamentul la oliţă. În primul rând, acest lucru este inutil, copilul nu va învăţa să se ceară la oliţă decât după 2-3 ani oricât de devreme aţi începe. În al doilea rând, începerea prea devreme poate să producă multe frustrări şi supărări atât în familie (din cauza aşteptărilor exgerate care nu sunt îndeplinite) dar mai ales copilului care e prea mic la 1 an, de exemplu, pentru a înţelege ce vreţi de la el atunci când îl puneţi pe oliţă.
Unii copii la care s-a impus oliţa prea devreme dezvoltă reale probleme psihologice dar si medicale (constipaţie) de aceea specialiştii recomandă cu fermitate să nu se înceapă prea devreme.
Când este timpul pentru olita?
Atunci cand copilul iti da semne că este pregatit:
*Copilul merge fără nici o problemă
*Copilul devine conştient de corpul lui, îşi manifestă clar nemulţumirea când scutecul este murdar şi poate să anunţe că urmează să aibă scaun.
*Copilul înţelege şi urmează comenzi simple ale părinţilor
*Copilul nu e bolnav şi nu este supus nici unui stres major
*Părinţii sunt într-un moment prielnic când se pot angaja într-un demers care va cere luni de zile de răbdare, înţelegere si sprijin pentru cel mic.
Fiecare dintre aceste condiţii sunt semne ale maturizării copilului, din punct de vedere fizic si intelectual. Acest nivel minim de maturizare este necesar atunci când ne apucăm să-l învăţăm să facă la oliţă. Dacă aceste criterii nu sunt indeplinite, cresc şansele unui „antrenament” cu probleme si frustrări, care poate fi evitat prin amânarea momentului, măcar până când copilul se mai maturizează puţin.
Cum îl învăţăm să facă la oliţă?
Înainte să-l punem efectiv pe oliţă trebuie sa ii explicam de ce facem acest lucru astfel:
* povestiţi-i ce se întâmplă la toaletă. Lăsaţi-l să vă vadă când mergeţi la toaletă dacă e interesat
*Arătaţi-vă interesul sporit pentru momentul când are scaun în scutec, felicitaţi-l pentru asta. Acest lucru are rolul de a învăţa copilul să anunţe când simte că urmează să facă. Copilul va face asocierea între scaun si remarcile pozitive ale părinţilor şi astfel, dorind aprecierea familiei, va începe să anunţe dinainte ce urmează să se întâmple. Această etapă este crucială. Doar învăţând copilul să coopereze şi să anunţe dinainte că are nevoie la toaletă veţi avea succes în demersul propus.
*Cumpăraţi o oliţă şi lăsaţi-o în preajma copilului să se obişnuiască cu ea. Puteţi să încercaţi să-l obişnuiţi direct la toaletă, cu un colac adaptat pentru copii, dar acest lucru e ceva mai dificil. Copilul mic se teme adesea de toaletă, de apa care curge, de faptul ca ar putea să cadă în toaletă.
Abia dupa ce am parcurs pasii de mai sus, acum îl punem pe oliţă:
*Dacă copilul are scaune la ore previzibile, puneţi-l pe oliţă la momentul potrivit. Puneţi-l pe oliţă după mese, după somn.
*Dacă nu are un orar fix (caz foarte frecvent) puneţi-l pe oliţă atunci când anunţă că are nevoie. Asta dacă aţi reuşit să-l faceţi să coopereze, aşa cum indicam anterior. Dacă copilul nu anunţă atunci puteţi să încercaţi să observaţi cu mare atenţie comportamentul lui şi să deduceţi cam când urmează să facă. Atunci îl puneţi pe oliţă.
*Nu obligaţi copilul să stea pe oliţă mai mult decât doreşte. Dacă îl forţaţi s-ar putea să se revolte şi să nu mai dorească să stea deloc. La început nu va sta mai mult de câteva minute, acest lucru e normal.
*Felicitaţi-l pentru succese dar nu exageraţi cu entuziasmul pentru a nu învaţa copilul că statul pe oliţă e un mod de a fi în centrul atenţiei.
*Controlul vezicii urinare este dobândit mult mai târziu decat controlul sfincterului anal, trebuie să aveţi răbdare cu acest aspect. O explicaţie este că vezica copilului la 2 ani este prea mică şi nu poate reţine decât cantităţi foarte mici de urină. Orice depăşeşte capacitatea acesta redusă va fi eliminat afară. Controlul vezicii pe timp de noapte este învăţat ultimul, după 3 ani.
*Dacă antrenamentul la oliţă nu are succes şi creează multe tensiuni şi supărări, amânaţi-l o lună sau două. Poate copilul dumneavoastră încă nu e pregatit pentru acest pas important.
*Încercaţi folosirea scutecelor de pânză în locul celor absorbante din comerţ. Multe teorii actuale susţin că scutecul de tip pampers absoarbe atât de bine umezeala încât copilul nu mai simte când a făcut pe el. Ideea este că datorită scutecelor de bumbac care nu îndepărtează umezeala de pielea copilului, acesta va simţi un clar discomfort atunci când e ud şi va fi motivat să înveţe să facă la oliţă. Aceleaşi teorii susţin că scutecul de tip pampers poate întărzia cu până la un an învăţarea controlului sfincterian.
Dincolo de toate sfaturie de mai sus, nu uitati, cel mai important este copilul tau! Totul depinde de copilul tau! Copiii vor lasa parintii sa-si dea seama cind sunt pregatiti pentru olita!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *