Archive for BEBE

Olita: cand si cum?

1528476.olita-home
Trecerea de la scutec la oliţă este, poate, cea mai mare provocare cu care micuţul se va confrunta în copilăria timpurie dar in acelasi timp este o mare provocare si pentru parinti/bunici.
Studiile arata ca perioda optimă pentru începerea „antrenamentului” este undeva între 1 an şi jumătate şi 2 ani si jumatate când copilul devine treptat conştient de corpul său şi de funcţiile acestuia.
În general părinţii exagerează prin a începe mult prea devreme antrenamentul la oliţă. În primul rând, acest lucru este inutil, copilul nu va învăţa să se ceară la oliţă decât după 2-3 ani oricât de devreme aţi începe. În al doilea rând, începerea prea devreme poate să producă multe frustrări şi supărări atât în familie (din cauza aşteptărilor exgerate care nu sunt îndeplinite) dar mai ales copilului care e prea mic la 1 an, de exemplu, pentru a înţelege ce vreţi de la el atunci când îl puneţi pe oliţă.
Unii copii la care s-a impus oliţa prea devreme dezvoltă reale probleme psihologice dar si medicale (constipaţie) de aceea specialiştii recomandă cu fermitate să nu se înceapă prea devreme.
Când este timpul pentru olita?
Atunci cand copilul iti da semne că este pregatit:
*Copilul merge fără nici o problemă
*Copilul devine conştient de corpul lui, îşi manifestă clar nemulţumirea când scutecul este murdar şi poate să anunţe că urmează să aibă scaun.
*Copilul înţelege şi urmează comenzi simple ale părinţilor
*Copilul nu e bolnav şi nu este supus nici unui stres major
*Părinţii sunt într-un moment prielnic când se pot angaja într-un demers care va cere luni de zile de răbdare, înţelegere si sprijin pentru cel mic.
Fiecare dintre aceste condiţii sunt semne ale maturizării copilului, din punct de vedere fizic si intelectual. Acest nivel minim de maturizare este necesar atunci când ne apucăm să-l învăţăm să facă la oliţă. Dacă aceste criterii nu sunt indeplinite, cresc şansele unui „antrenament” cu probleme si frustrări, care poate fi evitat prin amânarea momentului, măcar până când copilul se mai maturizează puţin.
Cum îl învăţăm să facă la oliţă?
Înainte să-l punem efectiv pe oliţă trebuie sa ii explicam de ce facem acest lucru astfel:
* povestiţi-i ce se întâmplă la toaletă. Lăsaţi-l să vă vadă când mergeţi la toaletă dacă e interesat
*Arătaţi-vă interesul sporit pentru momentul când are scaun în scutec, felicitaţi-l pentru asta. Acest lucru are rolul de a învăţa copilul să anunţe când simte că urmează să facă. Copilul va face asocierea între scaun si remarcile pozitive ale părinţilor şi astfel, dorind aprecierea familiei, va începe să anunţe dinainte ce urmează să se întâmple. Această etapă este crucială. Doar învăţând copilul să coopereze şi să anunţe dinainte că are nevoie la toaletă veţi avea succes în demersul propus.
*Cumpăraţi o oliţă şi lăsaţi-o în preajma copilului să se obişnuiască cu ea. Puteţi să încercaţi să-l obişnuiţi direct la toaletă, cu un colac adaptat pentru copii, dar acest lucru e ceva mai dificil. Copilul mic se teme adesea de toaletă, de apa care curge, de faptul ca ar putea să cadă în toaletă.
Abia dupa ce am parcurs pasii de mai sus, acum îl punem pe oliţă:
*Dacă copilul are scaune la ore previzibile, puneţi-l pe oliţă la momentul potrivit. Puneţi-l pe oliţă după mese, după somn.
*Dacă nu are un orar fix (caz foarte frecvent) puneţi-l pe oliţă atunci când anunţă că are nevoie. Asta dacă aţi reuşit să-l faceţi să coopereze, aşa cum indicam anterior. Dacă copilul nu anunţă atunci puteţi să încercaţi să observaţi cu mare atenţie comportamentul lui şi să deduceţi cam când urmează să facă. Atunci îl puneţi pe oliţă.
*Nu obligaţi copilul să stea pe oliţă mai mult decât doreşte. Dacă îl forţaţi s-ar putea să se revolte şi să nu mai dorească să stea deloc. La început nu va sta mai mult de câteva minute, acest lucru e normal.
*Felicitaţi-l pentru succese dar nu exageraţi cu entuziasmul pentru a nu învaţa copilul că statul pe oliţă e un mod de a fi în centrul atenţiei.
*Controlul vezicii urinare este dobândit mult mai târziu decat controlul sfincterului anal, trebuie să aveţi răbdare cu acest aspect. O explicaţie este că vezica copilului la 2 ani este prea mică şi nu poate reţine decât cantităţi foarte mici de urină. Orice depăşeşte capacitatea acesta redusă va fi eliminat afară. Controlul vezicii pe timp de noapte este învăţat ultimul, după 3 ani.
*Dacă antrenamentul la oliţă nu are succes şi creează multe tensiuni şi supărări, amânaţi-l o lună sau două. Poate copilul dumneavoastră încă nu e pregatit pentru acest pas important.
*Încercaţi folosirea scutecelor de pânză în locul celor absorbante din comerţ. Multe teorii actuale susţin că scutecul de tip pampers absoarbe atât de bine umezeala încât copilul nu mai simte când a făcut pe el. Ideea este că datorită scutecelor de bumbac care nu îndepărtează umezeala de pielea copilului, acesta va simţi un clar discomfort atunci când e ud şi va fi motivat să înveţe să facă la oliţă. Aceleaşi teorii susţin că scutecul de tip pampers poate întărzia cu până la un an învăţarea controlului sfincterian.
Dincolo de toate sfaturie de mai sus, nu uitati, cel mai important este copilul tau! Totul depinde de copilul tau! Copiii vor lasa parintii sa-si dea seama cind sunt pregatiti pentru olita!

Dintii temporari si permanenti

download
De multe ori am intalnit intrebari precum:
Cand trebuie sa apara primul dinte?
Cand trebuie sa cada primul dinte?
Care dinti sunt permanenti?
….. si multeeee alte intrebari legate de dinti.
In cele ce urmeaza am incercat sa raspundem la o parte din intrebarile de mai sus si nu numai.
schemadinti
Aparitia primului dintisor al puiului tau e un motiv de mandrie, dar si inceputul unor practici sanatoase de igiena, cu care trebuie sa il obisnuiesti de mic. De fapt, igiena orala a micutului se face chiar de la nastere, asa ca nu astepta sa treaca timpul pana ii cresc dintisorii ca sa te preocupi de dantura lui.
Periajul dentar trebuie sa se realizeze imediat dupa aparitia primului dinte, iar inainte de acest eveniment, parintii trebuie sa incerce sa indeparteze depozitele de bacterii din gura bebelusului cu ajutorul unei bucati de tifon sau al unei panze moi umezite. Infasurati materialul in jurul degetului aratator si stergeti usor gingiile. Sau se mai poate folosi si acest tip de „degetare„.
Periajul danturii celor mici necesita atentie speciala. Dantura unui copil are alte nevoi decat cea a unui adult, prin urmare este important sa adaptam tipul de pasta de dinti varstei copilului. Pasta de dinti contine fluor iar, prin ingerarea pastei de dinti (in special in cazul copiilor mici) se poate realiza supradozajul cantitatii de fluor. Este foarte important sa alegeti pasta de dinti potrivita fiecarei etape de varsta.
Principalele probleme asociate cu dentitia primara sunt caria de biberon, problemele cauzate de obiceiurile copiilor (ex. deformarea dentitiei din cauza obiceiului de a-si suge degetul); caderea dintilor de lapte inaintea aparitiei dintilor permanenti.
Aparitia primului dinte demareaza si rutina zilnica a periajului dentar, necesar de doua ori pe zi. Pana la varsta de 8 ani, periajul zilnic este o chestiune de echipa, efectuarea igienei orale fiind realizata de un adult sau asistat de acesta, cu o perie moale cu capatul mic pe care se va aplica o cantitate mica de pasta de dinti conform varstei. Este responsabilitatea parintelui sa il invete pe cel mic cum se face un periaj corect si, de ce nu, sa fie el insusi un exemplu.
In jurul varstei de 7 ani copiii incep sa inteleaga scopul si importanta periajului iar in jurul aceleiasi varste deprind si dexteritatea necesara. Desi e de inteles ca orice parinte ar prefera ca cel mic sa se ocupe singur de asta, e mai bine ca periajul sa se faca de catre adult iar apoi sub supraveghere astfel incat copilul sa invete ca zonele mai greu accesibile trebuie si ele curatate. Copiii au tendinta de a scurta rutina cat de mult posibil curatand superficial suprafata dintilor. Acestia acorda, in general, mai putin de un minut periajului desi dureaza macar doua-trei minute pentru ca dantura sa fie curatata cum trebuie.
Dintii de lapte cariati inseamna probleme dentare mai tarziu in viata
Iata de ce e foarte important sa ai grija de dantura micutului de timpuriu si sa il protejezi de cariile de biberon. Cum spuneam si la inceput, ingrijirea dintilor incepe inca din perioada sarcinii, cand alimentatia mamei este cruciala pentru dezvoltarea micutului (inclusiv a danturii lui). Mai apoi, trebuie sa acorzi o atentie deosebita dietei tale in perioada de alaptare, pentru ca meniul tau poate influenta cresterea dintisorilor de lapte ai copilului.
Dintii permanenti incep sa apara la varsta de 6 ani. Molarii care apar la 6 ani (primii dinti permanenti) rasar in spatele molarilor de lapte. Primii dinti care cad sunt de obicei incisivii centrali de jos. Incisivii permanenti, impingand de dedesubt, ies in locul unde radacinile dintilor de lapte au disparut. Pana la urma, toti dintii primari devin slabi si cad.Dintii de lapte se pierd cam in aceeasi ordine in care au aparut.
Dintii permanenti care iau locul molarilor de lapte sunt numiti bicuspizi sau premolari. Molarii care apar la varsta de12 ani (al doilea rand de molari permanenti) apar in spatele molarilor iesiti la 6 ani. Al treilea rand de molari (molarii care apar la varsta de 18 ani sau maselele de  minte) pot fi infipti in maxilar. In unele cazuri, ei trebuie extrasi astfel incat sa nu strice dintii din apropierea lor sau osul maxilarului.
Adeseori, dintii permanenti apar cu margini zimtate (numite mameloane). Acestea fie se uzeaza singure, fie pot fi pilite de stomatolog. De asemenea, dintii permanenti sunt mai galbeni decat dintii primari.
Dintii permanenti pot iesi cateodata incovoiati sau in afara gingiei, dar pana la urma se pot indrepta prin actiunea musculaturii limbii, buzelor si obrajilor. Daca dintii nu se indreapta, sunt inghesuiti sau sunt zimtati, sau daca linia maxilarului este anormala, atunci este nevoie de un tratament (aparat dentar pentru o imbunatatire).

Stiati ca . . . despre bebelusi?

logo_stiati_ca_teen_press124-720x180
Dragi mamici, mai jos gasiti cateva lucruri inderesante despre bebelusi in general. Voi le stiati?
Plang inca din burtica mamei?
Plansul intrauterin are loc atunci cand intra aer in lichidul amniotic si in laringele fatului. Asta se poate intampla in cazul in care au loc rupturi membranare sau, la introducerea unui cateter in cervix. Fatul nu e inca pregatit sa inhaleze si sa proceseze aerul, iar acest lucru e dureros pentru el si il sperie.
Plansetele din orele de dinaintea nasterii fatului apar o data cu efectuarea manevrelor obstetrice. Deci, micutii simt si reactioneaza inca inainte de a veni pe lume.
Simt absolut tot?
Multa vreme s-a crezut ca nou nascutii nu simt nimic, drept pentru care interventiile chirurgicale (intrauterine sau dupa nastere) se efectuau fara anestezie. Fie ca era vorba de o operatie, de o circumcizie sau alt fel de astfel de interventii, bebelusii sufereau enorm, pentru ca nu erau considerati formati pe de plin.
Au memorie?
Daca in ultimele luni de sarcina li se citesc si recitesc unele povesti, dupa nastere, ei sunt in stare sa le recunoasca pe cele “auzite” deja in burtica mamei, facand diferenta cu cele pe care le aud pentru prima oara. Cum a putut fi atestat acest lucru? Observandu-le pozitia corpului, a manutelor si picioarelor, nivelul de atentie acordat, mimica si toate gesturile facute in timp ce asculta povestea. Pe langa faptul ca, atunci cand reasculta, povesti “stiute”, sunt mult mai linistiti. La fel se intampla si cu muzica auzita inca de cand se aflau pantece.
Cand ajung la maturitate isi pot reaminti momentul nasterii?
Pentru faptul ca mintea si corpului copilului este in formare si evolutie, multa vreme oamenii de stiinta au fost ferm convinsi ca nu putem avea amintiri “reale” mai departe de 3 ani.
In stare de hipnoza sau prin regresie indusa in timpul unei psihoterapii, oamenii au reusit sa isi aminteasca in detaliu trairile avute in momentul nasterii. Comparandu-le cu versiunile mamelor, acestea corespundeau in foarte mare masura.
Au o temperatura mai mare cu un grad-doua decat temperatura mamei?
Dezvoltarea reglarii temperaturii fatului are o durata de aproximativ o saptamana. Inchipuiti-va ce simte un bebelus care vine pe lume intr-o sala de nasteri in care e frig! Asta nu poate fi decat un soc (inutil!!!) pentru el. De ce inutil? Pentru ca suntem aproape in anul 2011, acum stim toate aceste lucruri si, cu toate acestea, alegem in continuare sa ne traumatizam nou nascutii. Si asta nu din lipsa de fonduri sau judecati gresite, ci pur si simplu din indiferenta si delasare.
Se simt mai bine cand sunt tinuti pe partea stanga a pieptului?
Unul dintre cele mai linistitoare sunete pentru un bebelus este ticaitul unui ceas. Acesta reproduce in mare sunetele inimii mamei, pe care fatul le auzea cand se afla in burtica ei. Aceasta ar fi una din explicatiile pentru care ei se simt mult mai bine cand sunt tinuti in brate, pe partea stanga a pieptului.
Observati icoanele cu Fecioara Maria si pruncul Isus. In cele mai multe dintre ele, pruncul se afla in partea stanga a Fecioarei Maria.
Sunt empatici?
Daca aud un alt copil plangand, tind sa planga impreuna cu el, mai ales daca sunt de varste apropiate. Desi nu au experiente anterioare, sunt in stare sa faca diferenta intre timbrul si calitatea speciala acestei grupe de varsta. Pot diferentia planul lui de cel al altui copil, sau de cel auzit prin redarea unei inregistrari.
Pot zambi chiar imediat dupa nastere?
S-a crezut ca ceea ce pareau niste zambete ale nou nascutilor erau de fapt doar niste mimici fara insemnatate. Se pare ca, cu cat nasterea e mai putin traumatizanta pentru micut, cu atat e mai dispus acesta sa zambeasca, chiar si imediat dupa venirea lui pe lume. In cazul nasterilor sub apa s-a constatat ca bebelusii zambesc indelung, ca o bucurie si multumire pentru durerile si efortul de care au fost scutiti.
Si apoi, una e sa vii pe lume intr-o camera rece, orbitor luminata pentru niste ochi care n-au vazut lumina pana atunci, sa fii manipulat fara delicatete, eventual lovit peste fundulet si tinut de un picior, cu capul in jos, si alta e sa iesi cu mult mai putin efort din partea ta si a mamei, intr-un mediu similar celui in care ai vietuit timp de 9 luni, intr-o apa calduta, primitoare si intr-un mediu luminat corespunzator.
Si fireste mai exista multe astfel de “curiozitati” despre bebelusi, unele fiind intuite instinctiv de parinti, altele fiind descoperite de cei care si-au dedicat viata in a-i cunoaste si respecta pe bebelusi asa cum merita.

Bine de stiut!

logo_stiati_ca_teen_press124
Dragi mamici, mai jos veti regasi cateva sfaturi date de medici pediatrii. Am incercat sa le starngem pe toate, sau apropae toate, mai jos:
– nu se da lamaie sugarului care sughite, chiar daca „ii trece”, asta nu insemna ca ii si place. Va primi lapte de mama sau apa daca bea formula.
– nu se pune banut sau leucoplast peste buricul copilului pentru a evita hernia abdominala. Nu aduce nici un beneficiu, ba chiar unii fac dermatita atopica legat de adezivul leucoplastului.
– se face baie dupa vaccin! Apa si sapunul nu au facut nimanui rau niciodata, absenta lor da! De asemenea dupa vaccin se poate iesi afara…culmea, din cabinet si pana acasa, orice copil vaccinat trece pe..”afara”. „Raceala” nu containdica baia generala, dimpotriva ajuta!
– daca un sugar are urechile mai indepartate de cap nici o caciula din lume, nici macar una stransa bine nu le lipeste!
– nu se face masaj cu ulei „bebelusului” dupa baie. Dupa opinia mea un copil tocmai spalat si curatat, uns bine cu ulei, peste care i se pune pijamaua care se lipeste, este exact ca un pui la rotisor!
– uleiul de masline nu face mai bine decat alte creme pentru piele copilului! Se folosesc doar creme speciale pentru zonele care necesita hidratare-pielea uscata, atopica ( creme pentru piele atopica) sau plici, falduri etc
– nu se da vitamina D in lapte ( ci direct in gura), se pierde pe parcurs…
– nu se dau jumatati de supozitoare, decat poate la cel cu glicerina, pentru ca nu stim in care parte a supozitorului este substanta activa!!!!
– plicurile de „Hidrasec” nu sunt saruri de rehidratare, ci ANTIDIAREIC!
– daca un sugar stranuta nu inseamna ca a racit, pana la alte semne clare de boala este fiziologic!
– fontanela anterioara sau „moalele capului” nu este un loc de neatins! se face baie si acolo!
– nu orice buba de pe lumea asta se trateaza cu bepanthene sau crema de galbenele! Daca ma intrebati pe mine…mai niciuna!
– nu scrie in nici o carte de pediatrie cat timp trebuie sa stea copilul in casa atunci cat este racit. Sunt reguli exclusiv pentru bolile infecto-contagioase, nu si pentru cele obisnuite. Este de bun simt sa nu duci copilul bolnav in contact cu altii odata ca este riscat pentru ceilalti, apoi ca el insusi imunodeprimat poate lua oricand alta boala.
– copilul nu ” pofteste” la sarmale, el vede doar adultul ca mananca ceva si e curios.El trebuie sa manance ce este potrivit varstei lui
– nu exista nici un lantisor de aur sau nu, cu pietre sau fara, in jurul gatului sau mainii care sa nu fie periculos pentru sugar! Oricand se poate intampla o nenorocire si nu vrem niciodata sa i se intample copilului nostru!
– nu e nevoie de ceai sau apa la sugarul exclusiv alaptat! Este suficienta apa in laptele mamei!
– apa pe care o bea nu este mediu de cultura, asadar apa plata este suficient de buna.
– daca un sugar bea peste 100 ml de ceai pe zi inseamna ca tocmai i-ati sarit o masa de lapte si i-ati umplut burtica doar cu apa chioara plina de calorii si atat!
– apropo de mancat si baut: pufuletii sunt „junk food-ul” bebelusilor. Sunt facuti din resturi de porumb expandat, vizitat vremelnic de rozatoare, peste care pentru ca noi fraierii sa fim gadilati gustativ, a fost aruncata o tona de sare! Deci fara sare in mancare pana la minim 1 an, dar cu pufuleti la bordul caruciorului!
– daca azi are 1 an si are voie sare si ieri a avut un an fara o zi si nu a avut voie… nu insemnca ca aruncam tona in mancare…orice trecere se face treptat
– daca noi, parintii copiilor nostri nu am mancat niciodata! da’ niciodata ! in copilarie brocoli, mango, avocado si alte fructe ale caror copaci crescatori nu i-am vazut decat in poze, de ce sa incercam pe ai nostri mostenitori inca inainte de 1 an?
– care este diferenta intre brocoli si conopida…in afara de culoare si tara de provenienta? limitati-va la conopida pe care ati vazut-o crescand…si in Romania
– diversificarea nu inseamna diversitate! Copilul nu se plictiseste de aceiasi mancare, noi insa da!
– nu se fierbe apa pentru baita, pentru simplul motiv ca sugarul nu o bea!
– unghiile sugarului se taie atunci cand este nevoie, nu cand vrea nasa. Nu se pun manusi in maini „pentru ca se zgarie”, este mai igienic sa i se taie unghiile.Manusile pentru bebelusi sunt un accesoriu inventant de firmele de haine pentru a fi numarate cand cumperi cate un set…
– nu se pune caciula in casa copilului. Nici noi, adultii nu purtam! Nu, nici macar dupa baie! Si daca are parul mai lung sigur ca se poate usca cu foenul.
– apropo de par lung, acesta se tunde ..culmea, cand este prea lung, nu dupa ce i se ia motul.
– daca un copil este racit nespalatul pe cap nu-l va face mai putin racit!
– nu se masoara temperatura cu mana! Numai si numai termometrul ne arata ce febra are copilul! Termometru axilar la copilul mic este egal cu zero!
– daca afara bate vantul cat sa miste frunzele nu este motiv sa ne baricadam cu copilul mic in casa.
– daca afara e frig orice copil va fi dus ..cu o frecventa care depaseste 50% fie la mall, fie in hipermarket, fie la un loc de joaca. In concluzie daca vreti sa imbolnaviti cu buna stiinta un sugar tocmai v-am dat niste ponturi!
– daca tuseste din cand in cand un copil si nu are alte semne de boala, este activ, vesel, pediatrul NU va sti niciodata cu adevarat ce sirop mai grozav sa va dea! Ori se va imbolnavi de-a binelea ori ii va trece de la sine! O tuse poate ramane reziduala dupa o boala acuta si o luna…deci va trece singura. Cand?? Cand va vrea ea!!!
– sunt unii copii/oameni care toata viata lor au ” gatul rosu”. Fara alte semne si simptome. Asta pentru ca cineva se uita mereu in gatul lor! Copilul cu „gatul rosu” si fara alte simptome de boala e sanatos!
– nu orice pata alba in gatul copilului inseamna amigdalita pultacee! S-a inventat cazeumul sau detritusuri celulare care se elimina in timp!
– daca apare o „eruptie” maronie oriunde pe piele, inclusiv pe penis, inainte sa dati cu bepanthene spalati zona bine! S-ar putea sa fie mizerie!
– nu se dau siropuri DE TUSE , altele decat cele din plante, copiilor sub 2 ani! De altfel este scris in orice prospect!
– nu se pune diagnosticul de rahitism doar pe semne clinice. Daca totusi se stabileste diagnosticul, nu se trateaza cu vitamina D injectabila care nu se gaseste in Romania.Nu orice e „din afara” e mai bun!
Voi v-ati confruntat cu vreuna din situatiile de mai sus?
Aveti si alte completari? Le asteptam cu drag!

Igiena zilnica a nou nascutului

bebe baie
Dragi mamici, bebelusii au nevoie de o igiena riguroasa dat fiind ca sistemul lor imunitar nu este inca pregatit sa faca fata agresiunilor microbilor din mediul inconjurator. Principala cale de acces a unui numar mare de microbi este prin piele este insa putem preveni infectiile mentinand pielea curata si fara iritatii sau alte eroziuni.
Inca din prima zi cand bebe vine acasa din maternitate i se va face baita chiar daca bontul ombilical nu s-a detasat inca, insa bebele nu trebui sa fie tinut prea mult in apa. Baita nu trebuie sa dureze mai mult de 3-4 minute, temperatura in camera in care se face baita trebuie sa fie de aproximativ 27 – 28°C, adica cu 2 – 3 grade mai crescuta fata de cea obisnuita din camera iar temperatura apei de baie 37 – 38°C. Pentru baita va trebui sa folositi sapunuri sau sampoane speciale pentru nou nascut. Acest ritual am imbaierii trebuie facut zilnic.
Dupa ce bebe a terminat baita se trece la igiena locala:
Corpul se va masa prin mangaiere cu o crema sau un ulei de corpspeciale pentru nou nascut.
Ochisorii se vor sterge cu comprese sterile si ser fiziologic : se sterge ochiul dinspre coltul extern spre coltul intern cu comprese sterile umezite cu ser fiziologic. (daca observati o secretie conjunctivala persistenta de culoare galbena sau galben-verzuie, consultati medicul neonatolog sau pediatru)
Nasucul se curata cu ser fiziologic, se picura in fiecare nara si daca are secretii abundente sau care il pot deranja acestea se aspira cu pompita de cauciuc (sub forma de para) sau cu aspirator cu gura/electric sau cubatista bebelusului . Poate stranuta sau tusi ca sa „curete” nasul, nu neaparat ca semn de raceala.
Gurita se curata numai daca limbuta are culoarea alba (este incarcata) prin stergere cel putin odata pe zi cu glicerina boraxata cu nistatina pusa pe o compresa sterila cu care se sterg gingiile, limba si partea interna a obrajorilor.
Bontul ombilical, pentru mine, a fost cea mai importanta parte a toaletarii. Aceasta se face cu comprese sterile si alcool de 70° care are rolul de a dezinfecta si deshidrata acel tesut in curs de mumificare. Se sterge cu spirt, apoi se tamponeaza cu betadina si se presara pudra de baneocin (doar la recomandarea medicului pediatru). Infectiile bontului ombilical apar doar daca nu se face o toaleta riguroasa a acestuia. Trebuie sa stiti ca va trebui sa continuati sa curatati zona ombilicala inca 3 – 4 zile dupa caderea bontului ombilical, pana cand zona ramane curata.
Scutecul se va schimba daca este plin cu „pipi” sau „caca”. Bebe v-a fi verificat inaintea fiecarei mese daca are scutecul curat si daca este cazul il veti schimba. Pentru a preveni iritarea pielii din jurul scutecului a bebelusului puteti folosi o crema de prevenire speciala pentru nou nascut, pentru a o proteja de materiile fecale si urina.
NU se utilizeaza pentru ingrijirea nou nascutului pudra de talc !
Parul (daca acesta exista) se va pieptana pana ce acesta se usuca cu o perie din par natural.
Imbracamintea bebelusului trebuie sa fie adecvata anotimpului. Foarte important in alegerea ei este tesatura din care este facuta. De preferat e sa alegeti materiale cat mai naturale de tipul: bumbac, in, lana. Hainele bebelusului trebuie sa fie intotdeauna curate! NU caciula pe cap in casa indiferent de anotimp!
Chiar daca multi parinti nu dau importanta acestui aspect, va recomand ca imbracamintea bebelusului sa o spalati separat in masinde spalat rufe si sa folositi intodeauna un detergent special pentru copii.
Pentru ca baita sa fie un succes garantat ideal ar fi ca ambii parinti sa participe!

Somnul bebelusului

somn bebe
Toate viitoarele sau proaspetele mamici se intreaba cat trebuie sa doarma bebelusul lor.
Din experienta pmai multor mamici se pare ca fiecare bebelus isi formeaza singur programul de somn. Din puctul lor de vedere este foarte important ca bebelusul sa aibe camera lui (daca acest lucru este posibil) sau macar patutul lui in dormitorul parintilor iar inca din prima zi in casa sa le foloseasca exclusiv. Imbracamintea bebelusului este foarte importanta, el trebuind imbracat cat sa nu ii fie cald sau frig.
Fiecare mamica ar trebui sa isi formeze un ritual zilnic, pe care, bineinteles, sa il adapteze la cerintele bebelusului. Eu mi-am format acest ritual la ambii copii si pot spune ca a fost un succes.
Cea mai mare problema a multor mamici este somnul bebelusului noaptea. Multi consultanti sau chiar medici pediatri sau neanotologi sustin ca nou nascutul nu poate face diferenta dintre zi sau noapte, dar este bine, ca si parinte, pentru a-l obisnui pentru mai tarziu, sa incerci sa faci diferenta intre zi si noapte, sau somn si treaz in camera bebelusului. Astfel cand doarme este ideal ca in camera sa fie cat mai ituneric iar cand este treaza sa fie lumina.
In prima luna de viata este absolut normal ca nou nascutul sa se trezeasca si noaptea ca sa ceara sa pape deoarece stomacul lui mic nu poate contine indeajuns lapte pentru a avea senzatia de satietate pentru o perioada mai mare de timp. Din acest motiv bebele se poate trezi dupa 1-2-3 sau 4 ore de la ultima masa. Cu cat o sa creasca cu atat isi va mari intervalul orar la care v-a cere sa pape pe timp de noapte.
Bebelusul nou nascut poate dormi in medie  16 ore pe zi, avand mese la 3-4 ore maxim. este bine de stiut ca daca bebelusul se trezeste plangat nu o face doar ca ii este foame ci o poate face din multe alte motive, cum are fi: il doare burtica, vrea sa i se schimbe scutecul, vrea sa se joace, vrea sa fie mutat in alta parte decat in patutul lui, vrea sa stea in bratele mamei/tatalui, ii este prea cald sau prea frig, etc.
Un bebelus care papa, doarme, are igiena facuta zilnic si este alintat este un bebelus fericit!
Somn sanatos, copil fericit!

Cand incepem diversificarea alimentatiei bebelusului?

bebe papa
Cele mai multe mamici se intreaba cand pot incepe diversificarea alimentatie la bebelusi. Ei bine marea majoritate a mamicilor spun ca diversificarea alimentatiei bebelusului incepe atunci cand bebe este pregatit. Dar probabil veti intreba: cum stiu ca este pregatit?
Marea majoritate a medicilor pediatrii recomanda inceperea diversificarii:
*dupa varsta de 6 luni, daca bebe este alaptat exclusiv;
*dupa varsta de 5 luni daca bebe papa formula de lapte sau mix alaptat si formula;
*inaintea varstei de 4 luni, doar la recomandarea pediatrului in cazul in care bebe prezinta probleme medicale.
Asa cum am spus medicii pediatrii „recomanda” mamicilor cele scrise mai sus dar nu le spune ca este obligatoriu sa inceapa atunci!
Iata cateva semne prin care bebelusul vrea sa te faca sa intelegi ca este pregatit pentru hrana solida:
*se trezeste mai des sa manance peste noapte decat o facea de obicei;
*ziua cere mese mai dese;
*sta singur in fundulet, neajutat;
*deschide gurita cand vede pe cineva ca duce lingura la gura;
*incepe sa duca tot mai multe lucruri la gura.
Diversificarea alimentatiei ii ajuta pe bebelusi sa-si foloseasca si sa-si dezvolte muschii masticatiei si sa se obisnuiasca cu noi gusturi, arome, texturi.
Nu este indicat sa incepi diversificarea nici prea devreme (inaintea varstei de 5 luni ) dar nici prea tarziu deoarece este necesara introducerea alimentelor solide in alimentatia copilului pentru a-i satisface nevoia de anumiti nutrienti esentiali precum fierul, zincul, vitamina D dar si a fibrelor care au rolul sa regleze functiile tubului digestiv si treptat stimuleaza sugarul sa mestece. Intarzierea = ingreunarea cresterii bebelusului.
Chiar daca ai inceput diverisificarea alimentatiei bebelusului nu uita ca laptele, indiferent daca este matern sau lapte praf, reprezinta principala sursa de nutrienti in primul an al bebelusului. Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda inceperea diversificarii alimentatiei sugarilor dupa varsta de 6 luni si continuarea alaptarii pana la varsta de cel putin 2 ani.
„Poti invata multe lucruri de la copii. Spre exemplu, poti vedea cat de multa rabdare poti sa ai.”

Primele 6 luni de viata

Cu siguranta, inainte de a deveni mamica, fiecare femeie, mai ales in timpul sarcinii, se intreba mai mereu oare care vor fi etapele de dezvoltare ale bebelusului sau, ce schimbari vor aparea de la o zi la alta, care vor fi progresele lui.
Mamicile care au mai multi copii, recunosc, ca la primul bebe, isi doreau ca timpul sa treaca mai repede si sa faca cat mai repede anumite lucruri cum ar fi: sa stea mai repede in fundulet, sa mearga deabuselea mai repede,sa vorbeasca mai repede, sa mearga mai repede, si multeee alte lucruri.
Ei bine, la venirea pe lume a celui de-al doilea bebe se intampla exact opusul. Inca din primele zile de viata ale micii minuni, mamicile isi doresc ca timpul sa treaca mai greu, sa se opreasca in loc daca s-ar putea, ca sa se poata bucura nu o singura data ci de nenumarate ori de fiecare lucru nou pe care il face minunea aceasta mica.
Pentru viitoarele si proaspetele mamici care se intreba cam ce ar trebui sa faca bebele lor in primele 6 luni de viata, vom schita mai jos, cateva obiceiuri intalnite la marea majoritate a copiilor.
Prima luna. Vei observa ca bebele isi ridica si totodata isi mentine capul in unghi de 45 grade, de la distante mici se uita atent la fete, urmareste cu privirea obiecte/jucarii pe care i le arati de aproape, zambeste, reactioneaza la sunete.
Luna a doua. Deja acum bebele incepe sa urmareasca obiectele/jucariile cu privirea, daca vorbesti cu el incepe sa gangureasca (dar mai poate ganguri si singur de exemplu cand sta in carut sau in patut), zambeste daca il faci sa zambeasca, se misca mult mai bine, mai controlat, nu se mai trezeste decat o singura data noaptea ca sa pape.
Luna a treia. Acum bebele iti poate recunoaste vocea, fata si mirosul, iar capul si-l tine din ce in ce mai sigur, daca aude un zgomot intoarce capul sa vada ce este, incepe sa isi descopere mainile si sa le duca spre gura. nu se mai trezeste noaptea sa pape, doarme toata noaptea.
Luna a patra. Atunci cand vorbesti cu el iti raspunde gangurind, isi tine capul aproape perfect, incepe sa imite anumite sunete scurte dar fra sa stie ce inseamna (mama, tata, apa, papa, etc.), incepe sa se joace cu jucarii, intinzandu-se dupa obiectele din apropiere, poate face primele rostogoliri/rasuceli/intoarceri.
Luna a cincea. Devine din ce in ce mai interesanta evolutia lui, acum bebele incepe sa isi recunoasca numele atunci cand il strigi, isi descopera picioarele si le duce spre gura, distinge culorile mai puternice, poate sta in fundulet sprijinit (nu la unghi de 90 grade), este pregatit sa pape primele alimente semi-solide, daca nu a fost obisnuit de mic cu multa lume acum este perioada in care v-a manifesta primele semne de anxietate fata de straini.
Luna a sasea.  Incepe sa stea binisor in fund nesprijinit, se intoarce in ambele directii, se intinde dupa obiecte, imita din ce in ce mai multe sunete, poate incerca sa mearga de-a busilea, ii pot aparea primii dintisori, doarme din ce in ce mai putin ziua.
Indiferent daca bebelusul tau a facut sau nu toate cele enumerate mai sus, nu uita ca primele luni din viata bebelusului tau sunt speciale iar tu ca mamica nu le vei uita niciodata pentru ca acum vei invata cu adevarat sa iubesti, sa privesti, sa asculti, sa simti, sa oferi, sa te sacrifici, sa te bucuri si sa fii ingrijorata!
„Cand aduci pe lume o noua viata pur si simplu… te indragosteti din nou!”